Un produs Blogger.

luni, decembrie 05, 2011

...si au trecut 3 ani...

5 comentarii :
Au trecut 3 ani...3 ani cu mai multe lacrimi decat zambete,cu mai multa indiferenta decat iubire,cu multe nopti adormind istovita,secata de sentimente si lacrimi,cu zile in care nu stiam cine sunt,incotro merg sau DE CE,cu lacrimi care mereu erau"ultimele",cu secunde in care era mereu "sfarsitul",cu zambete false...dar pentru clipele in care am simtit ca fac parte dintr-un intreg...A MERITAT...si poate te intrebi de ce ma multumeam cu putin cand puteam avea mai mult?!(nu,nu totul)...pentru ca...am simtit fericirea...iar pentru fericire,trebuie sa platesti...

5 comentarii :

  1. poate ca fiecare clipa de fericire se plateste cu o lacrima, dar fiecare lacrima este mai dulce daca ti-au ramas inca amintirile frumoase care iti mai aduc si acum un zambet pe buze (^_^)

    o sa fie bine nebw >:D<

    RăspundețiȘtergere
  2. Angel ?...tu esti un suflet puternic,de ce te lamentezi atat ?daca nu te-as cunoaste as spune ca postarea ta e patetica...dar nu e asa...de ce imparti trairile tale aleatoirii cu noi userii ce intram in pagina ta aleatoriu?....apropo vorbeai ca puteai face parte sau ai facut parte dintr-un intreg...un intreg nu poate fi perfect niciodata...si o roata face parte din intregul unei masini...dar daca ea e dezumflata?... despre ce intreg vorbim?...intregul numit "cuplu" poate fi perfectibil...dar niciodata perfect....poveste ta de iubire e doar o varianta a miliarde de povesti de dragoste numai ca a ta e varianta ..."goth angel"....nu te exterioriza angel...Europa nu mai crede in lacrimi...fat frumos pe cal alb nu exista ...acum e calare pe cai putere BMW -uri si sparge bancomate pe mapamond...nici Elene Cosanzene nu mai sunt....s-au transformat in vipuri si incalzesc asternuturile octogenerilor sau fac bara prin Europa....tu faci exceptie de la regula...stai si bloguiesti aici in speranta ca undeva ,candva ,cineva te va intelege...dar ce te faci cand acel cineva are un umar pe care sa plangi mai slab ca al tau ...si un suflet mai trist?...te pup angel...si fruntea sus.

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu impart aceste trairi...ele fac parte din mine,asta sunt eu...am scris asta pt ca asa am simtit,am scris-o pentru mine,nu am scris-o neaparat pentru a fi citita de "userii care intra aleatoriu pe pagina mea"...daca e patetica sau nu...poate...dar oare nu asa e fiecare "poveste de dragoste"?si nu am asteptat niciodata un Fat Frumos...nici pe cal alb,nici pe cai putere...mi-am cerut doar dreptul la fericire...n-am vrut o relatie perfecta,nici macar perfectibila...iar daca din intregul meu au facut parte si "roti dezumflate",nu-i nimic...asa,am simtit ca traiesc...si asa cum spuneam intr-o postare anterioara"nu regret nimic din ceea ce odata m-a facut sa zambesc"...

    RăspundețiȘtergere
  4. Scriu aici pentru mine...si nu in speranta ca voi gasi un umar pe care sa plang...eu sunt umarul pe care se plange...

    RăspundețiȘtergere
  5. Hei, fruntea sus... stiu ca rana se va vindeca greu, din experienta... dar va trece...Aduna-ti puterile (psihic, vorbind) si vei reusi...:)

    RăspundețiȘtergere